Definiție pentru DINŢĂRÍT în română:

DINŢĂRÍT

substantiv neutru

  • 1

    (Glumeţ) Plată care urma să fie dată de creştini unui turc, fiindcă şi-a obosit dinţii mâncând în casa lor.

Origine

Dinte + suf. -ărit (după tc. diş-parasi „bani de dinţi”).