Definițiile principale ale DUBĂ în Română

: DUBĂ1DÚBĂ2

DUBĂ1

substantiv feminin

  • 1

    Autodubă.

    1. 1.1 Vehicul închis, prevăzut cu ferestruici şi gratii, cu care se transportă deţinuţii.

  • 2

    1. 2.1figurat Puşcărie, temniţă.

Origine

Cf. sb. dubak.

Definițiile principale ale DUBĂ în Română

: DUBĂ1DÚBĂ2

DÚBĂ2

substantiv feminin

  • 1

    Luntre mică de pescuit (în lacuri), construită dintr-un trunchi de copac scobit.

  • 2

    Putină îngropată în pământ sau groapă căptuşită cu lemn, în care se pun pieile la tăbăcit împreună cu tananţii.

Origine

Cf. ucr. dub „stejar, luntre”, rus. dubka „şalupă de stejar”.