Definiție pentru DUH în română:

DUH

substantiv neutru

  • 1

    (În superstiţii) Fiinţă supranaturală, imaterială; arătare, strigoi, stafie.

    1. 1.1 Spirit rău. Drac, diavol.

  • 2

    Suflet, spirit (al unei fiinţe).

    1. 2.1învechit Respiraţie, suflare, răsuflare.

    2. 2.2învechit Duhoare.

  • 3

    Capacitate intelectuală; minte, inteligenţă; umor, spirit.

    1. 3.1figurat Idee, aspiraţie.

  • 4

    învechit Caracter, fire, natură; temperament.

    1. 4.1 Notă caracteristică. Specific.

    2. 4.2 Sens adevărat al unui text, esenţă. Intenţie.

Origine

Din sl. duhŭ.