Definiție pentru FAETÓN în română:

FAETÓN

substantiv neutru

  • 1

    Trăsură înaltă, uşoară, cu patru roţi şi cu capotă pentru scaunul din faţă, putând transporta 6–8 persoane.

  • 2

    Vehicul uşor, cu două roţi, pe arcuri, cu o singură banchetă pentru persoane, tras de un cal; şaretă.

Origine

Din fr. phaéton.