Definițiile principale ale FALS în Română

: FALS1FALS2FALŞ3

FALS1

substantiv

Științe Juridice
  • 1

    Științe Juridice
    Infracţiune săvârşită prin alterarea adevărului într-un act scris, prin adaosuri sau ştersături făcute cu rea-credinţă, prin imitarea semnăturii, denaturarea conţinutului, substituire de persoane etc..

Origine

Din lat. falsus, it. falso.

Utilizare

s.n., plural falsuri Var.: (I) falş, -ă adj.

Definițiile principale ale FALS în Română

: FALS1FALS2FALŞ3

FALS2

adjectiv

  • 1

    Care este contrar adevărului; mincinos, neîntemeiat; care are numai aparenţa adevărului, autenticităţii; imitat, artificial.

  • 2

    (Despre oameni şi manifestările lor) Prefăcut, făţarnic, ipocrit.

  • 3

    Muzică
    Incorect ca intonaţie; distonant.

    1. 3.1

      • ‘Cântă fals’

Origine

Din lat. falsus, it. falso.

Utilizare

Var.: (I) falş, -ă adj. adj., plural falşi, feminine -se

Definițiile principale ale FALS în Română

: FALS1FALS2FALŞ3

FALŞ3

adjectiv