Definițiile principale ale FOC în Română

: FOC1FOC2

FOC1

substantiv neutru

  • 1

    Ardere violentă cu flacără şi cu dezvoltare de căldură; (concr.) materie în curs de ardere.

    1. 1.1

      • ‘Se făcu frumoasă, arz-o focul’

    2. 1.2

      • ‘Jucării frumoase foc’

    3. 1.3 Arderea din vatră, cuptor, sobă etc., făcută prin degajare de căldură.

    4. 1.4figurat Lumină roşiatică, asemănătoare cu flăcările.

    5. 1.5figurat Strălucire (a unei pietre scumpe, a unui metal preţios etc.)

    6. 1.6 Dispozitiv de ardere (la o lampă)

  • 2

    Incendiu.

  • 3

    Împuşcătură; p. ext. salvă, tir.

    1. 3.1figurat Luptă, război.

  • 4

    Lumină, far sau flacără care reprezintă un anumit semnal în navigaţia pe apă.

  • 5

    figurat Entuziasm, avânt, înflăcărare.

  • 6

    figurat Agilitate, vioiciune, neastâmpăr.

  • 7

    figurat Durere, chin, jale, necaz.

    1. 7.1 Nenorocire, pacoste, urgie.

Origine

Lat. focus.

Definițiile principale ale FOC în Română

: FOC1FOC2

FOC2

substantiv neutru

  • 1

    Pânză triunghiulară susţinută de bompres la prora unei nave.

Origine

Din fr. foc.