Definiție pentru FRÍGE în română:

FRÍGE

verb

  • 1

    tranzitiv A prepara un aliment (în special carne sau peşte) prin expunere directă la acţiunea focului (în frigare, pe grătar etc.); p. ext. a prăji în tigaie.

  • 2

    tranzitiv şi reflexiv A(-şi) provoca o durere vie, o arsură la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a (se) arde.

    1. 2.1 A provoca o senzaţie usturătoare (asemănătoare cu cea cauzată de o arsură)

  • 3

    intranzitiv (Despre corpuri fierbinţi) A iradia căldură mare; a dogori.

  • 4

    figurat, familiar reflexiv A se păcăli, a se înşela, a rămâne păgubaş.

Origine

Lat. frigere.