Definiție pentru FUITUITÓR în română:

FUITUITÓR

substantiv neutru

  • 1

    Baston de lemn cu care se împing cartuşele de exploziv şi fuituiala în găurile de mină.

Origine

Fuitui(reg. „a îndesa” < magh.) + suf. -tor.

Utilizare

— Var.: fultuitór s.n.