Definiție pentru GHINT în română:

GHINT

substantiv neutruPlural ghinturi

  • 1

    Şanţ în formă de spirală, făcut pe suprafaţa interioară a ţevii unor arme de foc, pentru a imprima proiectilului o mişcare de rotaţie necesară menţinerii stabilităţii acestuia pe o traiectorie dată.

  • 2

    Cui sau piron cu capătul lat şi proeminent.

Origine

Din pol.gwint, ucr.gvint.

Definiție pentru GHINŢ în română:

GHINŢ

substantiv neutruPlural ghinţuri

  • 1

    Unealtă de cizmărie cu ajutorul căreia se lărgeşte încălţămintea.

Origine

Et. nec.