Definiție pentru HELIOTERMÍE în română:

HELIOTERMÍE

substantiv feminin

  • 1

    Fenomen fizic care constă în păstrarea mai mult timp a căldurii înmagazinate în apa sărată a unor lacuri comparativ cu regiunile învecinate, datorită prezenţei la suprafaţa lacurilor a unui strat izolator de apă dulce, care împiedică iradierea căldurii în atmosferă.

Origine

Din heliotermic