Definiție pentru ÍCTER în română:

ÍCTER

substantiv neutruPlural ictere

  • 1

    Boală a ficatului şi a veziculei biliare, care se caracterizează prin coloraţia galbenă a pielii şi a mucoaselor bolnavului, provocată de impregnarea acestora cu pigmenţi biliari; gălbinare.

Origine

Din ngr.íkteros. Cf. lat.icterus, fr.ictère.