Definiție pentru ÎMPROŞCĂTÚRĂ în română:

ÎMPROŞCĂTÚRĂ

substantiv femininFeminine and Plural împroşcături

  • 1

    Împroşcare.

  • 2

    (concretizat) Urmă lăsată prin împroşcare; stropitură, pată.

Origine

Împroşca + suf. -ătură.