Definiție pentru ÎMPUNSĂTÚRĂ în română:

ÎMPUNSĂTÚRĂ

substantiv feminin

  • 1

    Împungere cu acul, la cusături; p. ext. locul unde a pătruns acul (sau vârful ascuţit al altui obiect).

    1. 1.1 Înţepătură (1)

      • ‘Degete pline de împunsături’

  • 2

    figurat Înţepătură (2).

Origine

Împuns (part. lui împunge) + suf. -ătură.