Definiție pentru ÎNCREDINŢÁ în română:

ÎNCREDINŢÁ

verb

  • 1

    tranzitiv A da pe cineva sau ceva în grija sau în păstrarea cuiva demn de încredere.

    1. 1.1 A împărtăşi cuiva o taină.

  • 2

    tranzitiv A confirma, a garanta cuiva ceva.

    1. 2.1reflexiv A se convinge de ceva.

  • 3

    tranzitiv şi reflexiv reciproc(regional) A (se) logodi.

Origine

În + credinţă.