Definiție pentru ÎNDRUMĂTÓR în română:

ÎNDRUMĂTÓR

adjectiv

  • 1

    Adesea substantivat Care îndrumă, orientează; călăuzitor.

    1. 1.1Substantivat, n. Lucrare care îndrumă într-un domeniu. Substantivat, n. Îndrumar.

Origine

Îndruma + suf. -ător.