Definiție pentru ÎNGĂDUITÓR în română:

ÎNGĂDUITÓR

adjectiv

  • 1

    Care îngăduie (1); p. ext. care iartă uşor, tolerant, răbdător; concesiv, indulgent.

    1. 1.1 Blând, bun.

Origine

Îngădui + suf. -tor.