Definiție pentru ÎNŞELÁ în română:

ÎNŞELÁ

verb

  • 1

    tranzitiv (învechit) A pune şaua pe cal, a înşeua.

  • 2

    tranzitiv A induce în eroare, a abuza de buna-credinţă a cuiva; a amăgi.

    1. 2.1 A nu (mai) funcţiona bine, a da o imagine eronată, neconformă realităţii.

      • ‘Mă înşală memoria’

  • 3

    reflexiv A-şi forma o părere eronată despre cineva sau ceva; a greşi.

  • 4

    tranzitiv A încălca fidelitatea conjugală; p. gener. a fi necredincios în dragoste.

    1. 4.1 A ademeni, a seduce o fată, o femeie.

Origine

Lat. in-sellare.