Definițiile principale ale INTRÁ în Română

: INTRÁ1ÎNTRÁ2

INTRÁ1

verb intranzitiv

  • 1

    (Despre fiinţe) A trece din afară înăuntru, a merge dintr-un loc deschis într-unul închis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se băga.

  • 2

    figurat (Despre fiinţe) A pătrunde, a se vârî, a ajunge la....

    • ‘A intra în amănunte’

  • 3

    (Despre fiinţe) A participa, a se băga, a se amesteca; a lua parte la o activitate.

    1. 3.1 A ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul să ajungă, să apuce) o vârstă, o epocă etc.

  • 4

    (Despre fiinţe) A îmbrăţişa o îndeletnicire; a se angaja într-o slujbă.

  • 5

    (Despre fiinţe) A adera, a se înscrie, a fi admis într-o organizaţie, într-o asociaţie etc..

  • 6

    (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) A pătrunde, a se înfige, a se băga; a străbate.

    • ‘Acul intră în pânză’
    • ‘Lumina intră pe fereastră’

  • 7

    figurat (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) A-şi face loc, a se strecura; a ajunge în....

  • 8

    (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) A avea loc; a încăpea.

    • ‘Cartea intră în servietă’
    1. 8.1Matematică
      A se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr.

  • 9

    (Despre lucruri, fenomene, idei etc., Despre materiale) A fi necesar, a trebui într-o anumită proporţie spre a realiza un anumit produs.

    • ‘La acest palton intră stofă multă’
    1. 9.1 A face parte integrantă (din ceva)

  • 10

    (Despre lucruri, fenomene, idei etc.)

  • 11

    (Despre lucruri, fenomene, idei etc.)

  • 12

    (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) A începe executarea unei părţi dintr-o bucată muzicală.

Origine

Lat. intrare.

Utilizare

Var.: (pop.) întrá vb. I

Definițiile principale ale INTRÁ în Română

: INTRÁ1ÎNTRÁ2

ÎNTRÁ2

verb