Definiție pentru ISPRĂVÍ în română:

ISPRĂVÍ

verb

  • 1

    tranzitiv şi reflexiv A duce sau a ajunge până la sfârşit, a face să fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfârşi, a (se) mântui; a (se) înfăptui, a (se) realiza.

  • 2

    tranzitiv A face să se prăpădească, să dispară.

    1. 2.1

      • ‘S-a isprăvit cu el’

Origine

Din sl. ispraviti.