Definiție pentru JUCÁ în română:

JUCÁ

verb

  • 1

    reflexiv A-şi petrece timpul amuzându-se cu diferite jocuri sau jucării; a se distra.

  • 2

    figurat reflexiv A-şi bate joc, a nu da importanţa cuvenită, a nu lua în serios pe cineva sau ceva; a glumi.

    1. 2.1tranzitiv (Rar) A-şi bate joc de cineva. tranzitiv A păcăli, a hărţui, a şicana.

  • 3

    intranzitiv A-şi petrece timpul cu jocuri de noroc sau de societate.

    1. 3.1tranzitiv A pune în joc, a miza pe o carte, pe un număr etc.

  • 4

    figurat a-şi asuma un mare risc.

  • 5

    intranzitiv A participa ca jucător la o competiţie sportivă.

    1. 5.1tranzitiv A practica un anumit joc sportiv.

  • 6

    intranzitiv şi tranzitiv A dansa.

  • 7

    figurat intranzitiv (Despre lucruri văzute în mişcare) A se mişca (sau a da impresia că se mişcă) repede şi tremurat; a vibra.

    1. 7.1tranzitiv A mişca repede, a clătina.

  • 8

    intranzitiv A interpreta un rol într-o piesă sau într-un film; (despre trupe de teatru) a da o reprezentanţie.

    1. 8.1tranzitiv A reprezenta o piesă, a prezenta un spectacol.

  • 9

    intranzitiv A nu sta bine fixat, a se mişca; (despre piesele unei maşini, ale unui angrenaj etc.) a se deplasa într-un spaţiu restrâns.

Origine

Lat. pop. jocare.