Definiție pentru LABIRÍNT în română:

LABIRÍNT

substantiv neutru

  • 1

    Construcţie cu un mare număr de camere şi de galerii, în care orientarea este extrem de dificilă; dedal.

    1. 1.1 Grup decorativ de arbuşti care alcătuiesc alei întortocheate.

    2. 1.2figurat Încurcătură, încâlcitură de drumuri în care te orientezi cu greutate. P. ext. problemă, situaţie încurcată, fără ieşire.

  • 2

    tehnică
    Dispozitiv format din camere şi compartimente foarte înguste, folosit în diverse instalaţii pentru a lungi parcursul unui fluid şi a-i diminua astfel viteza.

  • 3

    Totalitatea cavităţilor (şi a organelor) care formează urechea internă.

Origine

Din fr. labyrinthe, lat. labyrinthus.