Definiție pentru LUNECÁ în română:

LUNECÁ

verb

  • 1

    intranzitiv A-şi pierde echilibrul călcând pe o suprafaţă lucioasă; a aluneca; p. ext. a cădea.

  • 2

    intranzitiv A se mişca, a se deplasa cu uşurinţă, lin, fără zgomot; a se strecura uşor.

    1. 2.1 A zbura lin, cu uşurinţă.

    2. 2.2 A se deplasa uşor pe gât. A se înghiţi uşor, a aluneca.

  • 3

    figurat învechit reflexiv A se lăsa ispitit, a se amăgi, a se înşela; a greşi.

Origine

Lat. lubricare.