Definiție pentru LUNÉTĂ în română:

LUNÉTĂ

substantiv feminin

  • 1

    Instrument optic alcătuit din mai multe lentile (şi prisme) dispuse într-un tub şi servind, în astronomie, în topografie, în tehnica militară etc. la observarea obiectelor depărtate.

  • 2

    Dispozitiv de sprijinire a pieselor lungi şi subţiri, în timpul prelucrării lor la strung.

  • 3

    Element arhitectonic de forma unei bolţi semicilindrice care străpunge partea inferioară a unei cupole.

Origine

Din fr. lunette.