Definiție pentru MÂNECÁR în română:

MÂNECÁR

substantiv neutru

  • 1

    Haină ţărănească scurtă, de stofă, de blană sau de pânză, cu sau fără mâneci.

  • 2

    Perniţă sau scândură îmbrăcată în pânză, pe care se calcă mânecile unei haine.

Origine

Mânecă + suf. -ar.