Definiție pentru MARAFÉT în română:

MARAFÉT

substantiv neutruPlural marafeturi

  • 1

    familiar ; la pl. Fasoane, mofturi; nazuri; fiţe.

  • 2

    familiar ; mai ales la pl. Podoabă (pretenţioasă).

    1. 2.1familiar mai ales la pl. Lucru mărunt, fleac.

  • 3

    învechit Meşteşug, dibăcie; iscusinţă, pricepere, măiestrie.

    1. 3.1învechit Procedeu, mijloc. învechit P. ext. truc, tertip. învechit Înşelătorie, artificiu.

Origine

Din ngr.maraféti.