verb tranzitiv
- 1
A înmulţi o plantă prin marcotaj.
Origine
Din fr. marcotter.
substantiv feminin
- 1
Lăstar al unei plante, nedesprins de ea, înfipt cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină şi care, tăiat şi răsădit după ce a făcut rădăcină, dă o plantă nouă.
Origine
Din fr. marcotte.