Definiție pentru MONOCÓRD în română:

MONOCÓRD

adjectivFeminine -Ă, Plural monocorzi, Feminine and Plural -de

  • 1

    Care are o singură coardă; care vibrează într-un singur ton.

    1. 1.1figurat (Despre opere literare, artistice) Monoton, inexpresiv.

Origine

Din fr.monocorde, lat.monochordum, germ.Monochord.

substantiv neutruPlural monocorduri

  • 1

    Străvechi instrument muzical cu o singură coardă.