Definiție pentru MUSCÉL în română:

MUSCÉL

substantiv neutru

  • 1

    Culme deluroasă prelungită, puţin înaltă şi cu povârnişuri domoale, care face tranziţia între regiunea de munte şi cea de deal, fiind de obicei acoperită cu păşuni, fâneţe şi livezi cu pomi fructiferi.

Origine

Et. nec.

Utilizare

Var.: muşcél s.n.

Definiție pentru MUŞCÉL în română:

MUŞCÉL

substantiv neutru