Definiție pentru NĂMÉTE în română:

NĂMÉTE

substantiv masculin

  • 1

    (Mai ales la pl.) Cantitate mare de zăpadă (ninsă sau adunată de viscol); troian, noian.

    1. 1.1Urmat de determinări introduse prin prep. „de” P. ext. Cantitate mare din ceva. Urmat de determinări introduse prin prep. „de” P. ext. Grămadă, morman.

Origine

Din bg. namet.