Definiție pentru NĂSCOCITÓR în română:

NĂSCOCITÓR

adjectiv

  • 1

    Adesea substantivat Care creează, născoceşte (1); inventiv.

  • 2

    Care scorneşte, plăsmuieşte, născoceşte (2); p. ext. mincinos.

Origine

Născoci + suf. -tor.