Definiție pentru NEPRIHĂNÍRE în română:

NEPRIHĂNÍRE

substantiv feminin

  • 1

    Calitate a ceea ce este fără prihană, fără păcat, fără vină, pur; curăţenie, puritate; spec. castitate.

Origine

Pref. ne- + prihănire (înv. „păcat, vină” < prihană).