Definiție pentru NIMB în română:

NIMB

substantiv neutru

  • 1

    Disc (luminos) cu care sunt înconjurate, în pictura bisericească, capetele sfinţilor şi, în general, în artele plastice capetele unor personaje importante; aureolă; p. gener. cerc luminos; zonă luminoasă, strălucitoare.

  • 2

    figurat (Aspect, semn, manifestare care marchează) prestigiu, măreţie, glorie, slavă.

Origine

Din fr. nimbe.