Definiție pentru NOROCÍ în română:

NOROCÍ

verb tranzitiv

  • 1

    familiar A face pe cineva fericit, a aduce cuiva noroc; a ferici.

    1. 1.1reflexiv A deveni fericit, a avea norocul, fericirea să...

  • 2

    A ursi, a meni, a hărăzi, a sorti cuiva ceva.

Origine

Din noroc