Definiție pentru NUMĂRÁ în română:

NUMĂRÁ

verb reflexiv

  • 1

    tranzitiv A socoti câte unităţi sunt într-un şir, într-o serie, într-un grup etc.; a determina numărul de elemente dintr-o mulţime; a afla, a înregistra, a verifica numărul unui şir de obiecte etc.; p. ext.(pop.) a socoti, a calcula.

  • 2

    tranzitiv A enunţa pe rând un şir de numere în ordine crescândă sau descrescândă.

  • 3

    tranzitiv A da ceva cu număr, socotind; p. ext. a plăti (în bani).

  • 4

    tranzitiv A considera, a pune ceva sau pe cineva în acelaşi număr, în acelaşi grup; a cuprinde, a îngloba, a reuni un anumit număr.

  • 5

    reflexiv A face parte din..., a intra în categoria..., a se socoti printre....

Origine

Lat. numerare.