Definiție pentru ORBÍT în română:

ORBÍT

adjectiv

  • 1

    Lipsit de vedere sau cu vederea slăbită.

  • 2

    figurat Cu mintea întunecată (de furie, de durere etc.), fără discernământ, scos din minţi, înnebunit, zăpăcit.

    1. 2.1 Fermecat, fascinat, uluit.

Origine

V. orbi