Definiție pentru ORIENTÁ în română:

ORIENTÁ

verb

  • 1

    reflexiv A şti încotro să se îndrepte pentru a ajunge la destinaţie, a recunoaşte, a stabili direcţia, a găsi drumul; p. ext. a găsi calea cea mai bună de urmat într-o anumită împrejurare, atitudinea, soluţia cea mai potrivită, a acţiona adecvat.

    1. 1.1tranzitiv A îndrepta pe cineva într-o anumită direcţie.

  • 2

    tranzitiv A aşeza pe cineva sau ceva într-o anumită poziţie sau direcţie faţă de punctele cardinale.

    1. 2.1figurat A îndruma, a îndrepta, a dirija.

    2. 2.2reflexiv A se călăuzi după..., a se conduce.

    3. 2.3Matematică
      A da un sens unei drepte. A alege un sens de rotaţie în plan în jurul unui punct.

Origine

Din fr. orienter.