Definiție pentru ORTOGONÁL în română:

ORTOGONÁL

adjectivFeminine -Ă, Plural ortogonali, Feminine and Plural -e

  • 1

    (Despre figuri geometrice) Care formează unghiuri drepte.

    1. 1.1 Care se întretaie astfel încât tangentele lor în punctul de intersecţie să fie perpendiculare.

    2. 1.2 Care se întretaie astfel încât planurile lor tangente în orice punct al curbei de intersecţie să fie perpendiculare.

Origine

Din fr.orthogonal.