Definiție pentru PĂDURÉŢ în română:

PĂDURÉŢ

adjectiv

  • 1

    (Despre plante, pomi fructuferi) Care creşte în pădure sau într-un loc neculivat; sălbatic.

    1. 1.1 Produs de un arbore pădureţ (1) Nealtoit. P. ext. cu gust acru, astringent.

  • 2

    (Rar; despre animale) Care trăieşte în pădure; sălbatic.

    1. 2.1figurat (Despre oameni) Ursuz, retras, sălbatic.

Origine

Pădure + suf. -eţ.