Definiție pentru PĂGẤN în română:

PĂGẤN

adjectiv

  • 1

    Persoană care se închină zeilor sau idolilor; idolatru; p. ext. nume dat de creştini celor care sunt de altă religie; p. restr. turc, mahomedan.

  • 2

    Nume dat de creştini persoanelor care nu au nicio religie, care nu cred în Dumnezeu sau care nu au primit botezul; ateu.

  • 3

    Care aparţine cultului idolilor sau zeilor; p. restr. turcesc.

  • 4

    Persoană care se abate de la dogmele religiei (creştine); eretic.

  • 5

    figurat Om rău la suflet, crud, nemilos.

    1. 5.1 Pătimaş, sălbatic, cumplit.

Origine

Lat. paganus.