Definiție pentru PẤLNIE în română:

PẤLNIE

substantiv feminin

  • 1

    Obiect de metal, de sticlă, de porţelan etc., de obicei în formă de con gol în interior, prelungit în jos printr-un tub îngust, servind la turnarea lichidelor în vase cu gura strâmtă.

  • 2

    Nume dat unor obiecte în formă de pâlnie (1), care amplifică sunetele.

  • 3

    Rezervor, încăpere sau locaş, mai largi în partea de sus decât în cea de jos, amenajate pe un sistem tehnic pentru a înlesni introducerea sau evacuarea unui material.

  • 4

    Depresiune de teren de formă conică, formată în terenuri solubile.

    1. 4.1 Plan înclinat care leagă galeria superioară cu cea inferioară a unui tunel în curs de excavare.

    2. 4.2 Groapă făcută în pământ de un obuz sau de o bombă.

  • 5

    Locul unde se adună buştenii înainte de a fi coborâţi pe jilip.

  • 6

    Tub care serveşte unor animale cefalopode la mişcare.

Origine

Et. nec.