Definiție pentru PARTICULÁR în română:

PARTICULÁR

adjectivFeminine -Ă, Plural particulari, Feminine and Plural -e

  • 1

    Care este propriu unei singure fiinţe, unui singur lucru sau unei singure categorii de fiinţe sau de lucruri; specific, caracteristic.

  • 2

    Care se referă la indivizi izolaţi, care are un caracter izolat; individual.

    1. 2.1Substantivat, n. Categorie filosofică reprezentând o treaptă mai înaltă de generalitate a singularului în raport cu el însuşi.

  • 3

    Care are caracter personal, neoficial, care nu e destinat publicului sau publicităţii; privat, intim, confidenţial.

    1. 3.1 Care este proprietate individuală.

    2. 3.2 Care nu aparţine statului.

  • 4

    Care este considerat străin de o activitate sau de un loc de muncă.

    • ‘Intrarea persoanelor particulare este interzisă’

Origine

Din lat.particularis, germ.partikular, Partikular.

substantiv masculinFeminine -Ă, Plural particulari, Feminine and Plural -e

  • 1

    Persoană care nu deţine o funcţie oficială; persoană considerată ca individ în raport cu statul sau cu o instituţie a statului; persoană care nu face parte dintr-un grup social constituit, considerată în raport cu acesta.