Definiție pentru PÉJMĂ în română:

PÉJMĂ

substantiv feminin

  • 1

    Numele a două specii de plante erbacee cu tulpinile rigide, ramificate şi cu frunze dinţate, una cu flori albe sau violete-purpurii, cu miros plăcut de mosc (Amberboa moschata), cealaltă cu flori galbene, plăcut mirositoare (Amberboa odorata).

Origine

Din magh. pézsma.