Definiție pentru PERFECŢIÚNE în română:

PERFECŢIÚNE

substantiv femininFeminine and Plural perfecţiuni

  • 1

    Însuşirea de a fi perfect, starea a ceea ce este perfect; desăvârşire.

  • 2

    (concretizat) Lucru sau fiinţă perfectă, desăvârşită.

  • 3

    (În teologia şi filosofia tradiţională) Caracterul a ceea ce este neschimbător şi autonom, care nu posedă nimic potenţial.

Origine

Din lat.perfectio, -onis, fr.perfection.

Utilizare

— Var.: perfécţie s.f.

Pronunție

PERFECŢIÚNE

/-ţi-u-/