Definiție pentru PLIN în română:

PLIN

adjectiv

  • 1

    (Despre vase, încăperi, recipiente etc.) Care este umplut cu ceva, în care se află ceva până la limită.

    1. 1.1 În care au fost introduse cartuşe. Încărcat.

  • 2

    Fără goluri; întreg, compact, masiv.

    1. 2.1 Întreg, deplin, neştirbit.

  • 3

    Care cuprinde, conţine, are ceva în cantitate sau în număr mare.

    1. 3.1 Năpădit, inundat de lacrimi.

  • 4

    Care este acoperit, încărcat total sau parţial cu ceva.

    1. 4.1 Murdar, mânjit, uns (cu ceva)

  • 5

    (Despre fiinţe, corpul lor sau părţi ale corpului) Cu forme rotunde, durdulii; grăsuţ.

  • 6

    Care are amploare, intensitate; desăvârşit.

Origine

Lat. plenus.

Utilizare

adj., plural plini, feminine -e

Definiție pentru PLIN în română:

PLIN

substantiv

  • 1

    Ceea ce umple un vas, o cavitate, un spaţiu etc.; conţinut, cuprins.

Origine

Lat. plenus.

Utilizare

s.n., plural plinuri