Definiție pentru POÁRTĂ în română:

POÁRTĂ

substantiv feminin

  • 1

    Deschidere amenajată într-un zid, într-un gard etc. în care s-au prins cu balamale tăblii de lemn, de fier etc. pentru a permite accesul din interior în exterior şi invers; deschizătura împreună cu tăbliţa, cu balamalele etc.; tăblia care închide deschizătura.

    1. 1.1 Intrare într-o cetate sau într-un oraş.

    2. 1.2 Regiune periferică din jurul unui oraş, al unui ţinut, al unei ţări. Margine, hotar.

    3. 1.3figurat Cale de acces. Posibilitate de a realiza ceva, mijloc.

  • 2

    Uşă la intrarea principală a unei clădiri; p. ext. casă, gospodărie.

  • 3

    Arcul pe care îl formează o conductă de aer comprimat traversând galeria unei mine.

  • 4

    Cadru format din două bare verticale unite la capătul de sus printr-o bară orizontală (de care se prinde o plasă), instalat pe terenurile de sport, în care se urmăreşte introducerea mingii sau a pucului la unele jocuri sportive (fotbal, handbal, hochei etc.).

  • 5

    Vale îngustă prin care o apă îşi deschide trecerea între două şiruri de munţi; pas, trecătoare, defileu.

    1. 5.1 Loc îngust între pereţii de stâncă ai vârfurilor de munte prin care se trece pe alt versant.

  • 6

    învechit; în epoca suzeranităţii turceşti asupra Ţărilor Române Reşedinţa, curtea sultanului sau a unui paşă; p. ext. Imperiul Otoman.

Origine

Lat. porta.