Definiție pentru PODÉŢ în română:

PODÉŢ

substantiv neutru

  • 1

    Diminutiv al lui pod(I 1); poduleţ, podişcă (1), poduţ, podiş (2), podişor, podurel.

    1. 1.1 Scândură, pod mic, rudimentar, aşezat peste şanţul de la marginea drumului (pentru a permite accesul în curte) Podişcă (1)

Origine

Pod + suf. -eţ.