Definiție pentru POTÓP în română:

POTÓP

substantiv neutru

  • 1

    (În Biblie) Revărsare uriaşă de ape care a devastat Pământul şi a înecat toate vieţuitoarele în afară de cele aflate în Arca lui Noe; diluviu.

  • 2

    Ploaie torenţială; revărsare de ape.

    1. 2.1P. gener. Calamitate, dezastru, nenorocire.

  • 3

    unestablished Cantitate imensă; număr mare de fiinţe sau de lucruri; mulţime, grămadă.

Origine

Din sl. potopŭ.