Definiție pentru PRÁZNIC în română:

PRÁZNIC

substantiv neutru

  • 1

    Masă mare sau ospăţ în amintirea unui mort sau la hramul unei biserici; pomană, comândare.

    1. 1.1 Petrecere mare. Chef, ospăţ, zaiafet.

  • 2

    Sărbătoare bisericească; p. ext. zi în care nu se lucrează.

    1. 2.1învechit Aniversare a zilei de naştere a cuiva. învechit Patron.

Origine

Din sl. prazdĭnikŭ.