Definiție pentru PREJUDÍCIU în română:

PREJUDÍCIU

substantiv neutru

  • 1

    Pagubă, daună; p. ext. ştirbire a onoarei, a reputaţiei, a prestigiului cuiva.

    1. 1.1Științe Juridice
      Atingere adusă intereselor matrimoniale ale unei persoane ori reputaţiei sau onoarei sale.

  • 2

    învechit Prejudecată.

Origine

Din fr. préjudice, lat. praejudicium.

Utilizare

Var.: (înv.) prejudíţiu s.n.