Definiție pentru PREZBITÉRIU în română:

PREZBITÉRIU

substantiv neutruPlural prezbiterii

  • 1

    Locuinţa unui preot paroh (catolic).

  • 2

    Parte a unei biserici creştine, între naos şi altar, unde stau clericii în timpul oficierii slujbei religioase.

  • 3

    Sfatul preoţilor unei comunităţi creştine; (la protestanţi) corporaţie aflată în fruntea unei comunităţi bisericeşti.

Origine

Din lat.presbyterium.